Ţara Moţilor. „Veşnicia s-a născut la sat”, spunea Lucian Blaga. Păstrarea tradiţiilor asigură locul bine stabilit în istorie al unui popor, dar şi respectul din partea generaţiilor ce vor veni. Situată în Munţii Bihor, Ţara Moţilor nu face excepţie de la regulă, dovadă că este vestită în ţară şi peste hotare. Specifică acestor zone bogate în păduri e prelucrarea lemnului, perpetuată din timpuri străvechi. În muzeele etnografice vei admira cele mai frumoase obiecte din lemn, prelucrate artistic, legate de viaţa cotidiană a sătenilor (linguri, bâte ciobăneşti, tipare de caş, fluiere, tulnice), dar şi elemente de arhitectură tradiţională sau piese de mobilier ţărănesc (lăzi de zestre, blidare, cuiere). Meşteşugul prelucrării lemnului şi al pirogravurii au cunoscut influenţa maghiară şi săsească prin preluarea unor motive florale în nuanţe de roşu, verde şi maro.
Cât despre olărit, vei constata că vasele de lut au ajuns să-şi depăşească scopul primar, devenind elemente ornamentale. Încă şi azi, în casele oamenilor, vei găsi cânceie şi blide atârnate de grinzi şi pereţi. Prin forma, coloritul şi luciul smalţului, prin diversele motive florale şi geometrice realizate de meşterii olari, acestea dau o notă de prospeţime interioarelor. Iar dacă bărbaţii acestor meleaguri s-au întrecut în arta modelării lutului şi prelucrării lemnului, femeile au cusut şi ţesut cu multă pricepere covoare, feţe de masă, ştergare, aşternuturi.
INFO SUPLIMENTAR:
DE LUAT ÎN SEAMĂ – Datorită părului blond, a moţului şi a ochilor albaştri, s-au emis peste 70 de teorii privind originea moţilor din Apuseni. Cea mai acceptată e că oamenii acestei străvechi populaţii sunt descendenţii direcţi ai dacilor. Trăiesc în sate la înălţimi de peste 1.400 m, mai mari decât oriunde altundeva în România. Numele de „moţ” vine din cele antichitate, când însuşi Homer îi numea drept „oameni cu moţ”. Apoi, în secolul al X-lea, Constantin Porfirogenetul îi numea pe locuitorii fostei Dacii drept „tzopani”, adică oameni cu chică; termenul derivă de la germanicul Zopf, care înseamnă „chică”. De asemenea, denumirea de „moţ” poate fi un derivat al cuvântului latin „motus”, ce înseamnă mişcare, pornire, stârnire, tumult. Aşadar, acest sens devine relevant pentru caracterul reacţionar al moţilor, renumiţi pentru răscoale. Cât despre ţinutul Ţării Moţilor, etnologii conchid că e vorba de Terra Tzopus, ce cuprinde mici sate din nordul judeţului Alba, în zona Văii Arieşului Mare. (F.R.T.)
DE LUAT ÎN SEAMĂ – Ţara Moţilor e vestită în lume pentru tradiţia producerii şi folosirii tulnicului. În Apuseni – „Cetatea de piatră” a moţilor – tradiţia tulnicelor s-a păstrat din timpuri străvechi, sunetul lor prelung amintind de armonia întâlnirilor din vremuri de datini şi sărbătoare, dar şi de chemarea autoritară a ceasurilor de primejdie. Lucrat în lemn, sub formă uşor conică, tulnicul e un instrument muzical asemănător buciumului, folosit şi în alte zone ale ţării, însă numai în arealul Apusenilor sub această denumire. A apărut ca o necesitate, fiind folosit în diverse împrejurări ca mijloc de comunicare între locuitorii satelor aflate la distanţă. Sunetul tulnicelor purta mesaje de necaz sau bucurie între păstorii plecaţi cu turme la păscut, chemări la şezători, dar şi semnale pentru atenţionarea diverselor primejdii. Ornamentaţia pirogravată surprinde vechi simboluri cu depline rezonanţe magice. Este simbolul reprezentativ al Ţării Moţilor, în notele sunetului său grav împletind perfect frumuseţea tainică a meleagurilor ardelene, onestitatea şi curajul locuitorilor, desfătarea obiceiurilor şi tradiţiilor, măiestria meşteşugurilor şi portului popular, istoria zbuciumată şi demnitatea faptelor de legendă. (C.C.)
SE POVESTEŞTE CĂ... – ... numele staţiunii turistice Albac vine de la acele de brad, albe în bătaia lunii. Se spune că în fiecare an, de Sânziene, vâlvele (un fel de duhuri) coborau peste codrii satului, desfăşurând tot soiul de ritualuri. Numeau aceste locuri cu case şi păduri „Ac alb”. Într-un an, însă, vâlvele au adus, pentru iniţiere, şi o vâlvă mai tinerică. Era pentru prima oară când avea voie să plutească şi să zboare deasupra pădurilor albe de la Albac. Ştia că suratele ei numiseră aceste locuri „Alb ac”, dar de emoţia, a întrebat: „Aici este Albac?” Vâlvele au zâmbit cu drag şi au hotărât ca satul să poarte acest nume gingaş: Albac. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... - ... Apusenii ascund peste 800 de peşteri? Potrivit geografilor, reprezintă cea mai importantă regiune carstică din Europa, cu cel mai mare volum de gheaţă de peşteră (peste 75.000 m3 în Gheţarul Scărişoara), cu cel mai înalt portal de peşteră din ţară (76 m, la Cetăţile Ponorului), 3 urme de picior ale unor de oameni de Neanderthal (Gheţarul de la Vârtop), cea mai mare populaţie de lilieci din Europa (Huda lui Papară) şi multe altele. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ - ... în Peştera Gheţarul de la Vârtop au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal? Sunt împietrite, au o vechime de 62.000 de ani şi datorită lor spaţiul din peşteră – unde au fost găsite – se numeşte „Sala Paşilor”. Fapt e că abia după descoperirea acestor urme (care au conturat profilul aşa-numitului „Om de la Vârtop”), în anii ’75, peştera a devenit faimoasă. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... - ... Peştera Pojarul Poliţei e legată, subteran, de Peştera Gheţarul de la Scărişoara? Până nu demult un mit, acest fapt a fost studiat de către specialişti, care l-au confirmat prin descoperirea unui aşa-numit „dop de aluviuni”, lung de 6 m, ce desparte fundul Peşterii Pojarul Poliţei de extremitatea galeriei terminale din Gheţarul de la Scărişoara. Dovadă stă numele de odinioară al Pojarului Poliţei – Pojarul Gheţarului. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... - ... pe una din culmile Apusenilor există un loc dedicat iubirii? Se numeşte Dâmbul lui Gâf şi e considerat un „Rai al îndrăgostiţilor” fiindcă multe cupluri, ce făceau acolo un popas după ce urcau pe dâmb, se iubeau cu foc după urcuşul greoi. Gâfâiau atât de la efort, cât şi de la focul dragostei, locul fiind mirific ca peisaj. Tradiţia continuă şi azi, locul fiind amenajat ca popas turistic pentru toţi cei ce simt nevoia unui popas neconvenţional. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... - ... în comuna Horea, exclusiv de Ziua Lemnarului, se pune în mişcare un taxi cu totul neobişnuit? Este vorba de hipo-taxiul satului, alcătuit dintr-o căruţă încăpătoare (opt locuri), rustic decorată şi trasă de doi cai. Îi duce pe turişti în locuri inaccesibile autovehiculelor, spre destinaţii unice precum Dâmbul lui Gâf, satul Petreasa (aşezarea situată la cea mai mare altitudine din ţară) şi Vârful Fericetului (casa martirului Horea). Totodată, hipo-taxiul oferă atât băuturi răcoritoare, cât şi acompaniament muzical autohton, graţie unui taraf local ce însoţeşte căruţa. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... - ... în judeţul Alba se află gospodăria de la cea mai mare altitudine din ţară? E vorba de una sau mai multe locuinţe cu caracter permanent din satul Petreasa, risipit pe culmile masivului Bihor la peste 1.300 m înălţime. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... - ... Munţii Bihor adăpostesc cea ramificată peşteră şi a doua ca lungime din ţară? Este Peştera Hodobana iar galeriile sale labirintice totalizează peste 22 km, fiind un spectacol monumental de cascade şi săli subterane. Situată pe Valea Gârdei Seci, peştera e greu accesibilă şi poate fi explorată exclusiv de către echipe experimentate şi bine dotate tehnic. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... - ... la vest de judeţul Alba, în Munţii Poiana Ruscă, există o peşteră unde au loc concerte de muzică? În fiecare toamnă, începând cu anul 1984, sute de oameni se adună în galeriile reci ale Peşterii Româneşti pentru a asculta ecourile emoţionante ale concertelor simfonice, lăutăreşti, pop şi rock. Au cântat până acum orchestre ale Filarmonicilor din Arad, Timişoara, corurile „Canon”, „Margana”, „Sabi Drăgoi”, „Canon”, formaţiile „Cargo”, „Zdob şi Zdub”, „Nightlosers”. Un record de 2.000 de spectatori a reuşit să strângă concertul formaţiei „Zdob şi Zdub”. Accesul la peşteră se face pe drumul dintre Deva şi Lugoj (DN 68 A), până la Coşava, de unde se continuă pe şoseaua care duce în satul Româneşti. De aici se urmează traseul marcat (cruce galbenă) ce părăseşte satul în dreptul cimitirului şi duce până la peşteră (o oră mers pe jos). (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... - ... vestitul Bear Grylls, protagonistul „Tehnicilor esenţiale de supravieţuire” de la Discovery Channel, a realizat o emisiune în judeţul Alba, unde a făcut o expediţie extremă în Parcul Natural Apuseni? Şi-a „piperat” aventura cu scufundări în râuri de peşteră, cu căţărări, cu mese copioase din... insecte, finalizând totul cu o săritură spectaculoasă în lacul feeric al Izbucului Tăuzului. Pe parcurs, vedeta a ţinut să sublinieze că puţine locuri din lume sunt mai sălbatice decât „Carpaţii Transilvaniei”, cum i-a numit. (F.R.T.)
ŞTIAI CĂ... – ... denumirea Peşterii Poarta lui Ionele, situată pe teritoriul comunei Gârda de Sus, vine de la numele unui haiduc pe nume Ionel? Conform legendelor locale, acesta se ascundea aici de poteră şi se mai spune că n-ar fi fost prins niciodată dacă nu ar fi fost trădat. (C.C.)
ŞTIAŢI CĂ... – ... numele Peşterii Poarta Zmeilor vine de la forma portalului său impunător? Legendele locului spun că în vremuri de demult se ridica pe acest munte un castel al zmeilor. Nu coborau între oameni, însă uneori, sub înfăţişare omenească, câte unul dintre ei se alătura horelor săteşti. Acolo o dansa pe cea mai frumoasă dintre fete iar la miezul nopţii o răpea făcându-se nevăzuţi în munte. Într-o bună zi, oamenii au aflat năravul zmeilor, iar flăcăii din satele apropiate au plecat hotărâţi să se răzbune, dând foc pădurilor împrejmuitoare şi doborând castelul din munte. A rămas numai poarta acestuia, care mai aşteaptă sfidătoare şi astăzi, doar, doar îi mai trece pragul vreo fată frumoasă. (C.C.)
ŞTIAI CĂ... - ... popoare celtice au ajuns până pe meleagurile Apusenilor, exploatând aurul din munţii dacici alături de populaţia locală? (C.C.)
ŞTIAI CĂ... - ... populaţia românească din Munţii Apuseni este definită prin trei termeni: moţi, ţopi şi mocani? (C.C.)
ŞTIAI CĂ... - ... în zona Munţilor Apuseni, se obişnuieşte ca noilor născuţi să li se dea nume de animale sau de copaci falnici, existând credinţa că în acest fel copilul va dobândi vigoarea şi calităţile acestora? (C.C.)
DACĂ TOT MERGI ACOLO, VEZI ŞI... – ... Casa Memorială „Avram Iancu”. Situată la intrarea în comună, la poalele Munţilor Bihor, casa memorială construită în jurul anului 1800 este monument de arhitectură moţească. Păstrează mobilierul original, dar şi obiecte familiale şi comemorative ale lui Iancu. Vei admira aici fotografii, documente şi obiecte personale precum leagănul din copilărie, fluierul sau săbiile marelui avocat. Tot aici vei găsi expoziţii de obiecte de port moţesc, unelte, vase sau piese de mobilier specifice locului. „Craiul Munţilor” va rămâne în inimile moţilor un luptător pentru drepturile şi libertăţile românilor, legendă vie a Apusenilor. (C.C.)
DACĂ TOT MERGI ACOLO, VEZI ŞI... – ... Muzeul Etnografic din Vadu Moţilor. Expoziţia Etnografică din Vadu Moţilor (pe drumul DN 75, din Câmpeni către Albac) e găzduită într-o veche casă moţească, toate obiectele fiind donate de localnici. O parte a colecţiei reconstituie un interior de casă ţărănească, care cuprinde doniţe, lopitău pentru mămăligă, strecură de pământ, scocul („maşina de tocat carne” a moţului), priciş (pat), canapei (pat), luică (leagăn), credenţ. A doua încăpere conţine obiectele şi uneltele moţilor: joagăr (custură pentru tăiat scânduri), plug cu corman din lemn, coasă, tarniţă (şa), război de ţesut, surcală, câlţi, fuior, vâltoare, furcă de tors. Vei afla, astfel, obiectele esenţiale, definitorii despre moţi, mai bine decât din orice manual de etnografie. Obiectele sunt acolo, le simţi parfumul vechimii, le vezi fisurile şi, mai ales, vezi urmele mâinilor care le-au lucrat. (C.C.)
DACĂ TOT MERGI ACOLO, VEZI ŞI... ... Biserica de lemn din satul Goieşti. Mai exact, tezaurul de artă de la Goieşti, reprezentat de pictura, zidurile de lemn şi altarul acestui monument moţesc. Micuţă, cu acoperişul ţuguiat înspre cer ca două palme unite pentru rugăciune, biserica de la Goieşti e foarte veche. A luat locul, la o dată necunoscută, unui lăcaş clădit la începutul secolului XVII. Poartă hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” şi uimeşte şi astăzi prin decoraţia interioară, de factură barocă, remarcabilă ca şi complexitate e temelor, semnată de artistul Simion Silaghi din Abrud la sfârşitul secolului al XVIII-lea. (F.R.T.)
DACĂ TOT MERGI ACOLO, VEZI ZI... ... Izbucul Poliţei (alt. 865 m , 46°33'50" lat. N, 22°48'40" long. E). Deşi nu-i o peşteră propriu-zisă, ci mai degrabă fenomen carstic descris ca o ţâşnire de ape din calcare masive, Izbucul Poliţei e, totuşi, deosebit de pitoresc. Se înscrie într-un peisaj specific Parcului Natural Apuseni, cu vârfuri rotunjite, culmi domoale şi belşug de păduri vechi, ceea ce îi acordă o frumuseţe ieşită din comun. Acces: din Gârda de Sus, porneşti pe DC 130 până în satul Gârda Seacă; de acolo, cauţi locul unde Pârâul Poliţei se varsă în Gârdişoara şi urci pe cărăruia ce însoţeşte firul de apă. E un traseu sălbatic, care străbate o serie de poieniţe, pentru ca, după 800 m de mers, să zăreşti izbucul la marginea unei poiene. (F.R.T.)
DACĂ TOT MERGI ACOLO, VEZI ŞI... ... Izbucul Tăuzului (alt. 850 m, 46°30'50" lat. N, 22°46'55" long. E). Oferă o privelişte feerică datorită lacului albastru-verzui, de la poalele versantului abrupt al Pietrei Tăuzului (1.140 m), oferind cel mai adânc pasaj subacvatic de pe teritoriul ţării (-85 m). Oricât ar fi de splendid, însă, lacul nu e cel mai bun pentru înot. Dimpotrivă, e atât de adânc şi de rece, încât doar scafandrii s-ar putea aventura. E alimentat pe fund de către apele pierdute în Peşterile Coiba Mică şi Mare, precum şi de cele care au creat Peştera Hodobana. Debitul izbucului e ridicat, apele sale alimentând din plin Gârda Seacă, afluent din stânga al Arieşului. Acces: e situat în sud-estul Munţilor Bihor, pe malul stâng al Gârdişoarei. Drumul porneşte din Gârda de Sus pe DC 130 până la Moara lui Filea. De acolo, cobori pe o potecă până la albia râului, pe care o însoţeşte circa 100 m, de unde vei vedea, în dreapta, o vână de apă. La 50 m, în dreapta, este Izbucul Tăuzului. (F.R.T.)
DACĂ TOT MERGI ACOLO, VEZI ŞI... Coteţul Dobreştilor (alt. 790 m, 46°28'48" lat. N, 22°48'43" long. E). Este una din rezervaţiile absolut surprinzătoare ale judeţului. Vorbim despre o mică peşteră, din care practic ţâşneşte un adevărat râu. Cu o intrare lungă de 10 m, înaltă de 4 m, şi cu o lungime interioară de 510 m, rezervaţia se impune ca peisaj în decorul intens carstificat al Munţilor Bihor, la poalele unui perete uriaş de calcar. Acces: e relativ simplu. Din Gârda de Sus continui drumul vreo 3 km pe DC 130 până în satul Gârda Seacă, unde într-o curbă, pe dreapta drumului, vei observa poteca spre izbuc (urcuş lent), pe lângă pârâu. (F.R.T.)
DACĂ TOT MERGI ACOLO, VEZI ŞI... – ... Mănăstirea Albac. O găseşti în comuna Albac, la 16 km nord de orasul Câmpeni, aşezată pe Valea Ariesului Mare, pe locul denumit "la Rogoz". Cu obşte de maici, ctitorită la 1992, mănăstirea a avut parte doar sporadic de slujbe până în 2000, când s-a finisat primul corp de chilii şi biserica, împodobită cu fresce 2 ani mai târziu de zugravul-iconar Adrian Pancu. Contact: tel. 0258 / 777 562 (C.I.)
ATENŢIE!
- Este interzis accesul săniilor pe pârtia de schi. Pentru sănii există, amenajată, o pârtie mai mică, separată de cele destinate schiorilor.
- Cea mai mare afluență de oameni se înregistrează la sfârșit de săptămână, când pârtiile sunt neîncăpătoare. Astfel, poţi întâmpina probleme în privința locurilor de parcare, care devin insuficiente. Astfel, dacă nu soseşti la prima oră a dimineții, rişti să parchezi la o mai mare distanță de pârtie.
- Există un punct Salvamont, la baza pârtiei. (pt. SCHI LA ARIEŞENI) (O.H.)
DACĂ EŞTI ALPINIST... – ... încearcă tehnici de căţărare solo integral, alpinism clasic şi big-wall în cazul fiecăreia din cele trei rezervaţii – Cheile Arieşului, Cheile Mândruţului şi Cheile Ordâncuşii. Pereţii lor extrem de zimţaţi şi prăpăstioşi oferă porţiuni cu prize sigure, dar şi perspective panoramice unice. (F.R.T.)
DE-ALE GURII, TRADIŢIONAL – Ţara Moţilor e renumită pentru varietatea gastronomică, de unde şi concursurile culinare organizate la diverse evenimente. Oriunde în Apuseni, poţi mânca supă de pasăre cu găluşte sau tăiţei, ciorbă de salată, ciorbă de fasole verde cu afumătură, găluşte cu prune şi pâine de casă cu cartofi. De asemenea, pe întreg cuprinsul judeţului vei putea savura gustul desăvârşit al acestor bucate tradiţionale, preparate după reţete autentice. (C.C.)
DACĂ EŞTI PESCAR SAU VÂNĂTOR...
Locuri de pescuit
· Valea Arieşului Mare superior pe teritoriul comunei Gârda, Arieşul Mare – Gârda – Albac; Arieşul Mic – baraj Mihoeşti, Arieşul Mic mijlociu baraj Mihoeşti – până la confluenţa cu pârâul Dobra; Valea Bistrei.
· Zonele acestea se află în gestiunea Romsilva şi AJVPS Alba. Aici se poate practica pescuitul sportiv la păstrăv (în perioada mai – 15 septembrie), lipan (iunie – decembrie)
Fonduri de vânătoare
· Fonduri de vânătoare se găsesc pe Arieşul superior Romsilva, Arieşul mijlociu, comuna Horea, Valea Bistrei, Avram iancu, Vidra – AJVPS Alba.
NU RATA! – Un veritabil festival al cântecului, dansului şi datinilor specifice Apusenilor are loc an de an în satul Mătişeşti, comuna Horea. „Ziua Lemnarului” promovează arta meşteşugarilor şi a artizanilor, care folosesc în creaţiile lor lemnul. Târgul include concursuri între meşterii populari din zonă, probe fiind tăiatul buştenilor, aruncatul cu toporul şi cu ţapina, urcatul pe catarg, cioplitul cu securea sau ridicarea buşteanului. (C.C.)
NU RATA! – Organizată de Direcţia Judeţeană pentru Tineret Alba, Tabăra Naţională de Speologie şi Fotografie Subterană de la Arieşeni are loc la sfârşitul lunii august, în cadrul Centrului de Agrement Arieşeni. Pregăteşte-ţi apratul foto şi echipamentul pentru drumeţii şi înscrie-te pentru cele mai interesante provocări! Tinerii sunt instruiţi privind ecologizarea şi protecţia mediului cu ajutorul cursurilor teoretice, completate cu deplasări în locuri inedite precum Peştera Urşilor, Peştera Scărişoara, Cheile Mândruţului, Groapa Ruginoasă sau Roşia Montană, sub îndrumarea Asociaţiei de Speologie „Sfinx” din Gârda. Participanţii îşi vor dezvolta deprinderile de orientare în drumeţii, tehnică fotografică de suprafaţă şi subteran a fenomenelor carstice. (C.C.)
NU RATA! – Septembrie e timpul potrivit să te afli în Apuseni. An de an, în primul weekend de septembrie, staţiunea Albac devine capitala turismului, graţie Târgului Naţional de Turism Rural pe care-l găzduieşte. E unicul de acest fel din România şi te aşteaptă cu belşug de folclor şi oferte turistice din toată ţara. Zeci de agenţi de turism, proprietari de pensiuni, meşteşugari, pescari şi bucătari se întâlnesc în târgul de la Albac, în sunet de tulnice şi ropote de cai. Şi asta pentru că Albacul e oglinda Ţării Moţilor, ţinut al peisajelor şi tradiţiilor păstrate. Te aşteaptă ospeţe în aer liber, trasee de hipoturism şi cicloturism, concursuri de pescuit, de gastronomie, focuri de tabără şi artificii. E locul în care timpul zboară, pur şi simplu. Vino la Albac ş te vei întoarce acasă cu braţele pline de suveniruri pur-sânge româneşti, de la opinci şi cămăşi tradiţionale, la fluiere ciobăneşti şi icoane din coji de ou. (F.R.T.)
NU RATA! – La Arieşeni, a treia săptămână a lunii februarie înseamnă distracţie şi premii. Ia-ţi schiurile, placa şi sania şi vino pe pârtiile de la Arieşeni, la Serbările Zăpezii! Este un eveniment plin de surprize, derulat pe trei zile, timp în care pârtiile se umplu de împătimiţi ai muntelui dornici să participe la cele mai bizare şi amuzante concursuri – alunecare pe pârtie cu obiecte improvizate, aruncare cu bulgări la ţintă, schi-slalom, hochei pe zăpadă, coborâre în doi („el” şi „ea”). Seara, tot pe pârtie, încep concetele de muzică populară şi pop, apoi artificiile şi discoteca în aer liber. Un moment special e „şarpele de lumină”, alcătuit din salvamontiştii din judeţul Alba, care coboară pe pârtie cu torţe aprinse în mâini. (pt. SCHI LA ARIEŞENI) (F.R.T.)
PUNCTE DE BELVEDERE
· Traseul de urcare spre Gheţarul de la Scărişoara (perspectivă panoramică: culmile, văile şi satele risipite ale Munţilor Bihor)
· Pârtiile Vârtop de la Arieşeni (perspectivă panoramică: culmile Munţilor Bihor)
· Vârful Muntelui Găina, 1.486 m altitudine (perspectivă panoramică: culmile Munţilor Bihor)
· Vârful Bihor, 1.849 m altitudine (perspectivă panoramică: culmile Munţilor Bihor) (F.R.T.)
